Inforegio UE Guvernul României MDRAP Orașul Amara Instrumente Structurale 2007-2013

-->

În istoria economică și politica a statului medieval Țara Românească, Orașul de Floci a fost unica așezare urbană din estul Câmpiei Române, în cursul secolelor XIV-XVIII, cu rol de polarizare a activității economice din zonă și cu rol strategic în controlul graniței de est a țării.

În privința numelui istoric al orașului, toponimul Floci provine de la comerțul cu lână (floccus) practicat atât de oierii din partea locului, cât și de cei din zona montană care veneau cu turmele la iernat în Balta Ialomiței.

Hărțile din secolele XVI-XIX, care înfățișează cursul Dunării de Jos, indică existența Orașului de Floci, pe malul râului Ialomița, aproape de vărsarea lui în Dunăre.

Urmele Orașului de Floci, asa cum se mai păstrau în ultimul sfert al veacului al XIX-lea, au fost descrise de învățătorul A. Popescu din Giurgeni, pentru “Cestionarul Arheologic”, inițiat de Alexandru Odobescu. Din aceasta relatare amănunțită aflam despre întinderea urmelor orașului, prin mijlocul căruia se observă albia părăsită a râului și existența ruinelor a două biserici din zid. În urma plugului au apărut multe lucruri vechi, cum ar fi arămuri, arme, pietre, podoabe de argint, oase umane și altele.

Siliștea orașului a fost vizitată și de istoricul Nicolae Iorga, care a identificat inscripții funerare recuperate de la ruinele bisericilor din Orașul de Floci refolosite la construcția bisericii din satul Piua Petri. Cercetarea informațiilor documentare ne furnizează foarte puține date cu privire la aspectul acestui oraș, la felul în care erau dispuse locuințele sau trama stradală, la locul unde se află centrul comercial al orașului cu prăvăliile negustorilor și atelierele meșteșugarilor. În teren s-a putut observa că urmele locuințelor distruse prin incendiu se aflau grupate în zonele înalte ale grindurilor, ferite de pericolul inundațiilor. Se presupune că trecerea de pe un grind pe altul se făcea pe poduri din bârne de lemn.

Din punct de vedere administrativ, din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Orașul de Floci a fost centrul de reședință al ispravnicului județului istoric Ialomița și sediul căpităniei de margine, care avea îndatorirea de a asigura paza hotarelor. Căpitanul a îndeplinit și funcția de ispravnic al orașului.

Ocupațiile principale ale orășenilor erau legate de exploatarea și valorificarea bogățiilor naturale din zonă: în speța pescuitul, după cum arată și sigiliul orașului, creșterea vitelor și agricultura. În prima jumătate a secolului XVI  cercetarea surselor istorice demonstrează ca Orașul de Floci se înscria în grupa primelor orașe ale Țării Românești, care participau la schimburile comerciale de pe piața Brașovului.

Aici, s-a nascut, in anul 1558, Mihai, ramas in istorie ca "Viteazul", fiul natural al lui Patrascu cel Bun, mama fiind Tudora, negustoreasa. Acesta a initiat peste secole ideea unirii tuturor romanilor sub un singur stat, neatarnat si puternic. In cea ce priveste denumirea comunei, nu exista nici un document care sa precizeze provenienta denumirii, si nici timpul de cand se numeste asa. In anul 1836 a fost infiintata la Giurgeni una dintre primele scoli in limba romana din judetul Ialomita, fapt din care rezulta ca localitatea prin vechime, dezvoltare economica si numar de locuitori, era in atentia gospodarilor judetului. Sapaturile arheologice facute pana in ziua de astazi, au dat la iveala numeroase urme de locuiri successive incepand cu secolul al XVII-lea. Razboaiele ruso-turce (1769-1774) au dus la disparitia orasului, locuitorii stabilindu-se in alte localitati.(http://www.giurgeni.ro/orasuldefloci.html)

 

Web:http://www.giurgeni.ro/orasuldefloci.html

METEO

 

CURS VALUTAR

STATISTICI

1.png3.png0.png1.png3.png7.png0.png
Azi571
Ieri1139
Lună7041
Total1301370

29
Online

Joi, 06 August 2020 10:30