Pe una dintre terasele înalte ale Râului Ialomița, între satele Crăsanii de Jos și Copuzu, din comuna Balaciu, se află dava getică de la Piscul Crăsani, loc încărcat de istorie și de legende, încă nedeslușite pe de-a-ntregul.
Așezarea de la Piscul Crăsani a intrat în atenția lumii științifice din anul 1870, primele cercetări fiind realizate de Dimitrie Bolliac, iar rezultatele lor îl vor ajuta pe Cezar Bolliac să definească pentru prima dată trăsăturile culturii materiale dacice. Reluate în anul 1923, cercetările arheologice de la Piscul Crăsani vor atrage personalități importante ale arheologiei românești, precum Ioan Andrieșescu, Vasile Pârvan, Radu Vulpe, Nicolae Anghelescu, Nicolae Conovici.
După anul 1969, o contribuție deosebită la cercetarea arheologică a Piscului Crăsani au avut-o specialiștii Muzeului Județean Ialomița, coordonați de Institutul de Arheologie din București.
Marea cantitate de material arheologic recoltat prin săpături ilustrează bogăția și varietatea ocupațiilor locuitorilor de aici.